Antreprenor in Romania sau nu?!?

antreprenor
Antreprenor in Romania sau nu?!?

De mult timp ma roade sa fac o paralela intre a fi antreprenor sau angajat in Romania zilelor noastre.

antreprenor

Asa ca pornesc aceasta comparatie avand ca personaj o persoana tanara 25-45 de ani, cu destule studii si specializari, cu ceva experienta in munca, in domeniul in care a studiat.

Sa presupunem ca pana la aceasta varsta a ajuns ca nivel de cariera in midlle management. Si fiind o persoana dinamica, ambitioasa si inteligenta, dupa toata experienta de angajat, ajunge sa-si puna problema: „oare nu ar fi mai bine sa devin propriul angajat, sa nu mai depind de tot felul de „persoane/sefi” care-mi ingradesc creativitatea si ma limiteaza la tot felul de proceduri?”

Vocea interioara ii spune: „cauta ideea, studiaza oportunitatea pietei si actiune!”

Zis si facut: omul isi da demisia, infiinteaza repede o societate si start!

antreprenor

Si incepe calvarul: 1.000 de hartii la stat, cozi interminabile la orice hartiuta de care ai nevoie sa functionezi legal (si sunt multe!), nervi, timp pierdut etc…ceasul ticaie, resursele scad, nu prea mai e timp de dezvoltat ideea…Isi da seama cu nu poate face totul singur si are nevoie de ajutor. Vai, ai devenit angajator: te uiti in piata, te gandesti la cunostinte… Alta problema, oamenii au niste pretentii incomensurabile si nu vor sa munceasca….

Vine intrebarea de baraj: „nu mai bine stateam eu linistit pe postul meu caldut de la 9 la 5, trecea luna, banii intrau sigur, stiam cand imi pot lua concediu, weekendul era weekend….acum sunt in priza 24/7???”

„Recalcularea traseului!!!” 🙂

antreprenor

Dupa acest dus cu apa rece, omul se aduna si se apuca de treaba: a constientizat realitatea si se adapteaza. Munceste pana cade de pe scaun si incepe sa aiba rezultate!

 

Nu regreta ca a luat decizia de a trece in privat si a devenit antreprenor, pentru ca realizeaza ca e propriul lui stapan, e liber, creativitatea nu mai are limite si poate face ce vrea cu viata lui. Vede ca merita sacrificiile pe care le-a facut, e dispus sa-si asume toate conditiile birocratice din Romania si isi aminteste ca:

„A fi antreprenor inseamna sa renunti la lucruri la care un angajat nu ar renunta, dar vei castiga ceea ce un angajat nu-si va permite niciodata!”

Asa ca, daca sunteti dinamici si ambitiosi, dati-va voie sa visati si actionati in acea directie! Si inca ceva:
Nu renuntati! Esecul este o componenta a succesului nu oponentul acestuia!!!

 

%d blogeri au apreciat: